The day of love!

Sau Valentine’s Day !  La noi, o sărbătoare împrumutată. Pentru că a noastră, tradiţională, este cea de Dragobete  sărbătorită pe 24 februarie, cum bine ştim, însă parcă mai mult aşteptată este cea pe care o sărbătorim pe 14 februarie. Aşa-i?                                                                                                                                Eu mă întreb uneori “Oare de ce?” (sau “De ce ne trebuie oare o anumită zi pentru a ne arăta dragostea faţă de persoana iubită?” – dar asta este deja un alt subiect pe care am putea face muulte dezbateri).  Se pare că Valentine’s Day a devenit internaţională, cunoscută deja în marea majoritate a ţărilor de pretutindeni.

Dar ştiţi cum sărbătoresc ceilalţi Ziua iubirii? Eu am căutat informaţii, iar pe unele doresc să vi le spun şi vouă (unele m-au amuzat:D, altele mi s-au părut interesante).

De exemplu, asiaticii au un obicei aparte. Acolo, se obişnuieşte ca pe 14 februarie, femeile să fie cele care dăruiesc cadouri bărbaţilor. Funny, nu?:D  Nu vă speriaţi!! O lună mai târziu, pe 14 martie, vine rândul doamnelor şi domnişoarelor să fie răsfăţate cu daruri. cadou1M

Columbienii sărbătoresc iubirea în a treia zi de vineri şi cea de-a treia zi de sâmbătă ale lunii septembrie. La ei sărbatoarea se numeşte “Ziua Prietenului Secret”. În această zi, fiecare locuitor îsi alege un prieten căruia ii face un cadou secret.                                                                                                           Se pare că la ei nu există sărbătoarea de 14 februarie..

O tradiţie oarecum ieşită din comun de Valentine’s Day se regăseşte în Danemarca. Locuitorii danezi obişnuiesc să trimită persoanelor dragi ghiocei presaţi.  De asemenea, unii bărbaţi scriu o scrisoare cu câteva versuri de dragoste, dar nu o semnează, ci în locul fiecărei litere a numelui său pun câte un punct. Dacă femeia ghiceşte numele , este recompensată cu un ou de Paşte,anul următor.  Personal, nu prea văd legătura, dar este interesant. :D

În ceea ce-i priveste pe locuitorii din Germania, care sunt prin definiţie pragmatici, a devenit deja o obişnuinţă ca tânărul să vină la iubita lui cu un buchet de trandafiri. Simplu şi frumos <3

În Spania obiceiurile sunt clasice : partenerii care nu sunt căsătoriţi îşi fac cadouri, iar soţii dăruiesc buchete de flori soţiilor.

buchet

Mi s-a părut drăguţă tradiţia Scoţienilor. Aici, ziua Sf. Valentin este petrecută cu un festival, la care participă un număr egal de bărbaţi şi femei. Toţi participanţii işi scriu pe câte un bileţel numele. Apoi, fiecare extrage câte un bileţel corespunzător (femeile un bileţel cu numele unui bărbat, şi invers) şi se formează perechi. Îşi dăruiesc cadouri reciproc, dansează împreună şi cine ştie, cu puţin (sau mai mult) noroc , rămân un cuplu şi după festival. :D


inima

Cunoaşteţi şi voi obiceiuri din alte colţuri ale lumii?

Cum vă petreceţi sau cum v-ar plăcea să fie Ziua Îndrăgostiţilor  pentru voi?

Lângă tine..

După un pui….. Nunu, nu puişorul Lorei! :D

După un pui de somn dulce la prânz (pentru căă..ce poţi face altceva pe vremea asta friguroasă?!) în păturica mea pufoasă, m-am trezit binedispusă cu o melodie în gând care mă face să radiez de fericire ori de câte ori o ascult. Mai exact un vers : “În ochii tăi răsare soarele”. Cred că nu există declaraţie mai frumoasă decât această minunată comparaţie.

Oare cine nu visează la acea iubire adevărată, pură…acea iubire ca-n filme? Dar, poate,  nu mulţi au parte de ea sau poate mulţi îi dau cu piciorul fără să-şi dea seama ori dintr-o prostie greşesc şi strică totul în doar câteva momente..

Sunt multe feluri de iubire, dar cred că cea mai preţioasă şi cea mai frumoasă e cea a unui cuplu, din care mai apoi se naşte una la fel de valoroasă, dar diferită : iubirea unui părinte pentru copilul său. Dar nu despre cea din urmă vorbesc acum.

Iubirea pentru el.

 descărcare (6)

 Iubirea mea pentru el a prins aripi odată cu prima întâlnire a privirilor noastre.

Pentru că doar el îmi face toooate dimineţile frumoase prin simplul sms : “Bună dimineaţa, iubito!”.  Pentru că doar el mă poate face să zâmbesc atunci când mi-e mai greu.  Pentru că el mă iubeşte cu adevărat şi necondiţionat.  Pentru că el m-a învăţat să iubesc şi să spun sincer cele două cuvinte.  Pentru că (şi citez din nou din melodia cu care m-am trezit în gând) “vocea lui este o vioară în inima mea”.                 Şiii pentru că nu-mi văd viaţa fără el!

Voi aveţi o poveste frumoasă de iubire?